...rc;nsuşiri sau a circumstanţei, în general.
Este partea de vorbire neflexibilă care lămureşte înţelesul unui verb, al unui adjectiv, al unui substantiv, unei interjecții sau al altui adverb, exprimând caracteristica unei acţiuni, stări, însuşiri.
Adverbul este partea de vorbire care se găsește la granița dintre părțile de vorbire flexibile, de care este apropiat ...Lb. Romana
...c;năuntru, dedesubt, înafară
locuţiuni adverbiale:
peste tot, la dreapta, la stânga, din loc în loc, te miri unde, cine ştie unde, departe-departe, ici și ici, peste nouă mări și nouă țări, ici și colo, în creierii munților, într-acolo, într-o parte, într-aiurea, în stânga, în dreapta, în urmă, de jur împrejur, în spate.
2) Adverbe de timp
simple:
ieri, azi, mâine, acum, atunci, târziu, ...Lb. Romana
...enţionat
compuse:
anume, înadins, dinadins
locuţiuni adverbiale:
de aceea, de-aia, de-asta, pentru aceea, pentru aia, pentru asta, dintr-adins, într-adins, de asta, nu de alta, de una de alta
!!! Sensul adverbelor de cauză sau de scop se stabilește numai contextual:
Fiindă e răcit de aceea/ de asta nu vine la școală. (de cauză)
De aceea/ de asta nu vine ...Lb. Romana
... mai, lesne, măcar, acolo, unde, acum, când, așa, cum, jos, sus, etc.
Provenite din alte părți de vorbire:
prin schimbarea valorii gramaticale (substantive, adjective, participii etc.)
prin derivare cu sufixe: Prin derivarea cu sufixe (din substantive, adjective, verbe, adverbe) se formează adverbe care au rol stilistic de epitet al verbului: pieptiş, vultureşte, şoimeşte, ...Lb. Romana