...e cuvinte sunt părți de vorbire, care, fie că au funcția sintactică în subordonată (cazul pronumelui și adjectivului pronominal relativ-interogativ și nehotărât sau al adverbelor relative), fie că nu au funcție sintactică, ci doar rol de legătură (cazul conjuncțiilor și locuțiunilor conjuncționale).
Astfel SB se introduce prin:
1) conjuncţii subordonatoare simple sau compuse cu ...Lb. Romana
...ă înveți. 2/ 1=PP, 2=SB
--> În general, SB are topică liberă.
Se știe 1/ cine va veni la olimpiadă. 2/ 1=PP, 2=SB
Cine va veni la olimpiadă/ se ştie. 2/ 1=SB, 2=PP
-->În alte situaţii, SB are topică fixă:
Ceea ce nu ştie 1/ este 2/ că îl iubim nespus de mult. 3/ 1= SB, ...Lb. Romana
...bsp;
-> SB poate avea ca element regent şi un verb la un mod nepredicativ:
Zvonindu-se 1/ că va ninge2/, ne-am bucurat cu toţii. 1/ 1=PP, 2=SB
A-ţi fi drag 1/ să citești 2/ e un dar de la natură. 1/ 1=PP, 2=SB
-> O expresie verbală impersonală poate cere o SB ...Lb. Romana
...egentei.
Exemple:
Cititul este frumos.
Subiectul „învățătura” se dezvoltă într-o propoziție cu predicat verbal ,,să înveți'', iar propoziția se transformă într-o frază.
Este frumos1/ să citești2/ 1=PP, 2=SB
Procedând invers, subordonata subiectivă se contrage (se reduce) într-un subiect exprimat printr-una din părțile de vorbire care pot avea funcția sintactică de subiect (substantiv, pronume, numeral, verb la mod ...Lb. Romana
