EXTRAS DIN PV 4431385 / 03.09.2022 cu rezultatele analizei contestaţiilor şi hotărârile adoptate de Comisia de soluţionare a contestaţiilor
Comisia de soluționare a contestațiilor s-a întrunit în ședință astăzi împreună cu președinții comisiilor de admitere pe centre zonale de selecție pentru analizarea și soluționarea celor 70 de contestații la proba scrisă a examenului de admitere la studiile universitare de licenţă în facultăţile Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”.
În ceea ce priveşte contestaţiile relative la corectitudinea numărării şi a consemnării punctajului, niciuna dintre contestaţii nu a fost temeinică şi în consecinţă, niciunul dintre punctajele obţinute de candidaţi nu s-a modificat, iar contestaţiile au fost respinse.
Contestaţiile transmise cu depăşirea termenului nu au fost analizate.
La disciplinele Matematică, Fizică, Limba franceză, Limba spaniolă, Limba engleză, Limba rusă şi Limba germană nu au fost înregistrate contestații cu privire la întrebările tip grilă din cadrul probei scrise a examenului de admitere.
Comisia, la disciplina Istorie a analizat întrebarea tip grilă contestată, nr. 19 şi a considerat că formularea şi răspunsul la respectiva este corect, prin urmare baremul de corectare rămâne neschimbat, iar contestaţia la întrebare este respinsă. Ca argument, a fost adus faptul că „Partida Naţională” s-a constituit în sec. XVIII, acţionând în acest secol. Exemplul cel mai relevant apare în Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Manual de Istorie, clasa a XII-a, Editura Corvin, p. 97 unde se menţionează că în 1769, Partida Naţională, condusă de Gavril Calimahi, este propusă instaurarea unei republici aristocratice condusă de 12 boieri.
Comisia, la disciplina Limba română a analizat contestaţiile formulate şi a constatat următoarele:
1. respingerea constestaţiei formulate la întrebările tip grilă nr. 1,6,7,9,10,11,15,17,21,22,23,25,27,29, având în vedere neîntemeierea obiectului acesteia, baremul indicând soluţiile corecte pentru întrebările menţionate;
2. respingerea contestaţiilor formulate la întrebarea tip grilă nr. 16, având în vedere următoarele argumente, coroborat:
a) referitor la ipoteza existenţei unui nume predicativ exprimat prin verbul la modul participiu „vopsit”, comisia reţine exemplele oferite în manualul de limba română pentru clasa a VIII-a (Bucureşti, Ed. Humanitas Educational, 2015, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării), pag. 81, unde este precizat că numele predicativ se exprimă prin verbe la modurile infinitiv şi supin. Nu apare formulată, în mod expres, posibilitatea ca numele predicativ să fie exprimat prin verb la modul participiu.
b) în manualul de limba română pentru clasa a VII –a (Bucureşti, Ed. Humanitas Educaţional, 2015, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării), pag. 61, unde este precizat că: „verbele la diateza pasivă sunt construite cu verbul auxiliar a fi plus participiul verbului de conjugat”. În enunţul „Gardul este vopsit” este evidentă această structură.
c) nu este obligatoriu ca un complement de agent să fie exprimat în enunţ.
3. respingerea contestaţiei formulate cu privire la întrebarea tip grilă nr. 26, având în vedere că termenul „comportându” este un verb la modul gerunziu (mod nepersonal), căruia îi este subordonat complementul circumstanţial de mod „astfel”.
4. respingerea contestaţiilor formulate la întrebarea tip grilă nr. 12, având în vedere precizarea din DOOM 2, ediţia a II-a 2007, Editura Univers Enciclopedic, de la pag. XCIII: „În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv, dobândind sensul de felul) + pronume posesiv, norma actuală admite atât pluralul, cât şi singularul: un prieten de-ai mei / de- al meu, o prietenă de ale mele / de-a mea”.
[...]