...: arată scopul în vederea căruia se îndeplineşte acţiunea din regentă.
I. Exemple:
1. Se uită prin bordei (P. 1)/ să vadă (CS. 2)/ Stăpânul (P. 1)/ ca să-l îmbărbăteze. (CS. 2)/ i-a dai un pumn în ceafă (P1)/: O rup la sănătoasa (P. 1)/ de se ascund în desişul pădurii (CS. ...Lb. Romana
Capitol: Propoziţia circumstanţială de scop (finală) (CS)
...osebire de alte limbi în care are loc fix. (limba franceză de exemplu, unde cade totdeauna pe ultima silabă).
În limba română, accentul fiind liber, unele părți de vorbire, ca pronumele personale, nu au accent propriu, acesta fiind cuprins într-o unitate accentuală cu un cuvânt anterior sau următor.
l-am dÚs, să-mi dái
Accentul poate sta:
a) - ...Lb. Romana
... vocale cu o semivocală; grup de două sunete sau mai multe sunete format dintr-o vocală şi o semivocală care se pronunţă în aceeaşi silabă sau cuvantare
Diftongii ÂI
Diftongii se scriu şi se pronunţă în limba româna âi, nu â, în cuvintele câine, mâine, pâine (nu câne, mâne, pâne).
Diftongii EA, IA
Diftongii se scriu şi se ...Lb. Romana
...an, a-ici, a-or-ta.
2. Grupul format dintr-o vocala si un diftong se desparte. Ex: vo-ua, cla-ia.
3. Grupul format dintr-o vocala si un triftong se desparte. Ex: ba-la-ioa-ra.
4. O consoana aflata intre vocale trece mereu la silaba urmatoare. Ex: ca-sa, ma-re.
5. Grupul de doua consoane aflate intre vocale se ...Lb. Romana
